Octombrie 26, 2011

Doru Petruți: Nu mă interesează ”banii negri”

De ce sondajele în Moldova au o credibilitate scăzută? Cît de mare este concurența în rîndurile companiilor sociologice din Moldova? Propun politicienii bani pentru sondaje? La aceste și alte întrebări răspunde într-un interviu acordat TRIBUNA, Doru Petruți, Director General Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC, Chișinău.

TRIBUNA: De ce sondajele în Moldova se bucură de o credibilitate, totuși, scăzută?

DORU PETRUȚI: Sondajele nu se bucură de credibilitate pentru că nu se merită. În ultimii doi ani, 2010-2011, am avut parte de sondaje efectuate, mai degrabă neglijent. Dacă ne uităm la datele exit-poll (care au avut marje de erori inimaginabile – de 30%, 15 %), dar și la alte sondaje, rezultatele cărora au fost departe de rezultatele alegerilor parlamentare din 2010 și locale din 2011, atunci putem înțelege această situație.

Sigur, sînt și sondaje foarte bune, care au fost foarte aproape de rezultatele alegerilor. Din păcate, în 2010, sondajele s-au folosit ca și practică electorală. S-a dat o bătălie întreagă din care prost au ieșit atît partidele politice, cît și cei care au acceptat să facă lucruri de o calitate îndoielnică.

T: Ce trebuie de făcut ca sondajele să devină mai credibile?

D.P.: În primul rînd, ele ar trebui făcute cu pricepere. Acum, trebuie să constatăm că avem sociologi care ori nu se pricep, ori se pricep, dar acceptă să facă compromisuri care afectează rezultatul final. Dacă vorbim de sondajele politice, cred că lucrurile ar trebui verificate măcar o dată la 4 ani și această analiză va arăta cine realizează sondaje bune și cine mai puțin bune.

T: Cît de des trebuiesc organizate sondaje pentru a ști permanent starea de spirit în societate?

D.P.: Depinde de la o societate la alta. În Moldova lucrurile s-au schimbat în ultimii 2-3 ani foarte mult și, dacă ne referim la sondajele cu caracter politic, atunci cred că o diagnoză e necesară măcar la 2-3 luni. Din păcate, și anul acesta avem parte de foarte puține măsurători care se fac publice.

T: Cît de mare este concurența în rîndurile sociologilor din Moldova?

D.P.: Nu cred că e vorba de concurență între sociologi, mai degrabă poate între companii. Eu personal, nu mă consider un sociolog. Între companii, concurența e una redusă, e pe segmente, ca și pe piața oricărui alt serviciu. De exemplu, unii își pot cumpăra o mașină foarte scumpă și confortabilă, iar alții – o mașină la mîna a doua, a treia etc. Trebuie să alegi. La fel e și cu și cu companiile – unele tind să ofere o calitate foarte ridicată, altele o calitate medie. Sînt și companii care au prețuri foarte mici și nu doresc să se dezvolte. Deci, fiecare și-a stabilit ceea spre ce tinde. De concurența putem vorbi doar în condițiile în care licitațiile se fac cinstit, dar nu să se știe din start cine va fi cîștigătorul. Concurența înseamnă competiție, iar competiția presupune transparență și reguli clare de joc. Deocamdată, nu putem spune că aceste lucruri ar fi valabile în totalitate pentru Moldova și nu e vorba doar de sondajele cu caracter politic – la fel stau lucrurile și cu sondajele de audiență, de marketing etc. Unele companii acceptă să presteze servicii în astfel de condiții, altele – nu.

T: Nu toți sociologii își fac conștiincios meseria. Se știe că unii mai acceptă și bani pentru sondaje. Cum poate fi contracarat acest fenomen?

D.P.: O cercetare costă bani. Cercetarea e una costisitoare, indiferent de care tip vorbim. IMAS, cel puțin, e o companie privată care lucrează în baza contractelor, nu are finanțări de la stat și nu prestează servicii cu titlu de binefacere. Munca noastră e remunerată. Dacă e vorba de ”banii negri”, nu mă interesează.

T: Dvs. vi s-au propus vreodată bani pentru sondaje de către politicieni?

D.P.: Toată lumea știe bine poziția noastră, care nu neapărat ne-a adus succes în 10 ani de activitate. Nimeni nu se atinge de datele pe care le furnizează IMAS și nici un beneficiar, fie că e vorba de partid politic sau de o companie, nu are voie să modifice rezultatele pe care noi le furnizăm. Unii înțeleg asta, alții în continuare caută să ne facă rău pentru că nu acceptăm compromisuri. Presiuni există, au fost și vor mai fi, dar cred că oamenii politici și mass-media, înțeleg foarte bine că fiecare companie sociologică își are standardele sale, filosofia sa și o viziune referitor la ce vrea să facă mai departe. Noi vrem să lucrăm în domeniu nu numai la alegeri. Avem obiective pe termen lung, iar fiecare cum își așterne, așa doarme.

T: Pe cît de pregătiți sînt cetățenii Moldovei de a participa la sondaje obiective?

D.P.: E o chestiune ce ține de educație și de un context mai larg. Deocamdată vedem că cetățenii, dar și personalul unor companii, nu sînt pregătiți să ia în calcul cifre ce vin din cercetare. Adică, preferă să se ghideze mai mult de simțul comun. Spre exemplu, un om poate crede că dacă el e prezentator la un post de televiziune, atunci toată lumea se uită la acel post. Lucrurile însă nu stau deloc așa. Am auzit și oameni politici spunînd că, dacă au prieteni ruși, atunci toți rușii votează cu partidul lor. Astfel de lucruri nu au legătură cu realitatea și sondajele bine realizate le-au demonstrat nu o dată acest lucru politicienilor. De ce se continuă pe aceeași linie, este un pic greu de înțeles,

Cetățenii au nevoie încă din școală de a o anumită formare. Lumea nu înțelege încă cum poți efectua un sondaj reprezentativ în RM, cu doar 1000 de persoane, în condițiile în care populația este de peste 3 mil. Dar și în SUA, unde sînt sute de milioane de oameni, la fel se fac sondaje cu cîteva sute sau cu o mie și ceva de persoane. E multă necunoaștere și nu cred că sarcina asta cade asupra sociologilor – noi sîntem ocupați cu ale noastre.

Cine înțelege ce înseamnă cu adevărat domeniul sociologic, poate beneficia din plin. Cine nu, să fie sănătos și să creadă ce vrea legat de sondaje.

T: Ce ar trebui de făcut pentru a spori ”cultura sociologică” a cetățenilor RM?

D.P.: E vorba de educație și nu doar de cultură sociologică. E vorba de cultura cifrelor – aici cred că lucrurile trebuie schimbate. Profesioniștii, indiferent de domeniu, trebuie să ia decizii pornind de la informație sigură, de la evenimente care au o stabilitate științifică. Și atunci totul va fi normal.

Cristina Pendea

TOP ARTICOLE

Ianuarie 23, 2012

Prostituţie şi/sau prostie reprezentativă

 

Neavînd o Asociaţie a Sociologilor care să îşi vadă de treburile prevăzute în statut (dar care...

August 23, 2013

Imbecilul "Altcineva"


La cîteva săptămîni după moartea celor 8 tineri pe Şoseaua Munceşti, mă întreb dacă societatea ...