Martie 23, 2013

De ce nu trebuie să renunţe Republica Moldova la eurointegrare

Sursa: Radio Europa Liberă

Lucrurile ar putea să meargă bine în Republica Moldova, dar e nevoie de voinţă politică, sugerează directorul general al Institutului de Marketing şi Sondaje IMAS, Doru Petruţi.


 
Europa Liberă: Dacă se ajunge la un nou scrutin parlamentar anticipat, atunci cu ce mesaje merg aceste formaţiuni pro-europene către alegătorii lor?
 
​​Doru Petruţi: „În primul rând, nu prea mai văd vreo formaţiune politică în stare să promită ceva concret legat de Uniunea Europeană. Apoi clasa politică de la Chişinău, în momentul acesta, s-a izolat destul de mult faţă de populaţie, nu mai comunică cu ea. Vedem chiar şi aceleaşi apariţii mediatice în care ne obligă cumva pe noi, cetăţenii, să asistăm la discuţiile care au loc între ei. Şi tema Uniunii Europene, din punctul meu de vedere, e la fel de izolată.”
 
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că o forţă politică pro-europeană nu mai poate fi credibilă pentru alegători?
 
Doru Petruţi: „Nu, nu. Ea mai poate fi credibilă, numai că între problemele curente ale populaţiei şi lucrurile acestea ce ţin de integrarea în Uniunea Europeană nu prea mai e nimica între ele. Nu poţi la nesfârşit să foloseşti reţeta aceasta în care vin mesaje pozitive din afară şi te sprijină în permanenţă, iar în ţară ai o altă situaţie. Mesajul emisarilor europeni a fost constant, pe perioada acestor 3-4 ani, prestaţia lor a fost constant de a încuraja Republica Moldova. Prestaţia guvernării de la Chişinău a fost constant în cealaltă direcţie, cel puţin, dacă e să ne uităm la modul în care populaţia sancţionează actuala guvernare.”
 
Europa Liberă: Şi totuşi Bruxelles-ul, demnitarii din Uniunea Europeană, încurajează şi în continuare clasa politică, cei care mai rămân în Parlament să identifice o nouă majoritate parlamentară, să continue reformele, să lupte cu corupţia, să crească economia, să ofere locuri de muncă.
 
Doru Petruţi: „Am văzut acest mesaj din partea domnului Schuebel, care încă o dată a spus: „Pentru reforma regională, sunt nişte milioane de euro disponibile pentru voi; vă rugăm, folosiţi-le cu cap”. E pentru a nu ştiu câta oară, când într-o situaţie dificilă, mesajele din partea Uniunii Europene vin să încurajeze şi să arate că buni, răi cum suntem, Moldova rămâne principala speranţă în Parteneriatul acesta Estic. Cred că aici şi emisarii europeni sunt într-o poziţie foarte dificilă, de a da tot timpul mesaje constructive, atâta timp cât populaţia în ţară nu trăieşte şi nu resimte aceste schimbări din urma reformelor. Am văzut şi în cercetările noastre, şi în discuţiile cu oamenii foarte obişnuiţi, nu poţi să răspunzi în permanenţă la întrebări foarte punctuale. Omul are o problemă, merge la administraţia locală, depune o cerere undeva şi aşa mai departe. Nu poţi să răspunzi la astfel de solicitări cu: „Aa, păi o să vină Uniunea Europeană şi o să rezolve”. „Noi vrem locuri de muncă”. – „E, treb’ să aşteptăm, când o să vină alţii”. Nu, acestea sunt probleme pe care trebuie să le rezolve guvernul şi puterea politică de la Chişinău.”
 
Europa Liberă: Dar cum vă răspunde cetăţeanul la întrebarea ce înseamnă reformă?
 
​​Doru Petruţi: „Cred că cetăţenii înţeleg tot mai puţin din aşa-zisa reformă sau aşa-zisa transformare la care asistă.”
 
Europa Liberă: Se mai zice modernizarea Moldovei.
 
Doru Petruţi: „Modernizarea aceasta pentru omul simplu înseamnă că trăieşte mai prost decât pe timpul PCRM-ului şi înseamnă că din modernizarea aceasta a înţeles două avantaje, ce ţine de libertatea presei. În afară de libertăţi, nu prea mai sunt alte lucruri pe care, prin comparaţie, oamenii să le scoată în evidenţă.”
 
Europa Liberă: Dar acest suport, care vine din partea demnitarilor europeni, care nu e numai prin mesaje exprimat, dar şi prin finanţare, aşa cum aţi amintit şi despre declaraţiile domnului Schuebel, banii aceştia, fondurile acestea sunt sesizate de către cetăţean?
 
Doru Petruţi: „Aici e vorba şi despre o lipsă de transparenţă şi o lipsă de comunicare cu cetăţeanul simplu. Chiar dacă reformele acestea sunt dureroase, îmi vine în minte acuma exemplul reformei din educaţie, ea trebuie foarte bine explicată şi constant comunicată oamenilor: de ce se închid şcolile sau ce soluţii alternative există la închiderea şcolilor. Vedeţi că probleme sunt pe tot locul, până la urmă, în orice ţară ne uităm şi în România, şi în Ucraina, şi peste tot. Dar capacitatea guvernelor de a răspunde la situaţii de criză totuşi e diferită. Capacitatea de a explica direcţia în care merge o guvernare e foarte diferită. Acest guvern – cu foarte mare regret, o spun – de câteva luni, nu mai comunică cu cetăţeanul simplu, s-a izolat. Puterea aceasta politică s-a izolat într-o parte foarte periculoasă, foarte departe de viaţa oamenilor. Şi atunci oamenii sigur că îşi caută fiecare strategii individuale de a depăşi problemele de zi cu zi. Iar peste toate acestea să vii să deschizi umbrela UE e complicat şi e greu de înţeles, atâta timp cât între aceste două arii nu prea mai există punţi de legătură şi de comunicare.”
 
Europa Liberă: Credeţi că totuşi cineva ar dori ca istoria de succes a Moldovei – care încă nu a ajuns să fie succes – nici să nu ajungă să fie succes? Ar dori cineva?
 
Doru Petruţi: „Mi-e greu să mă pronunţ la capitolul aceasta. Dar e un lucru ştiut că în Republica Moldova nu doar interesele UE se fac simţite. Numai că în balanţa aceasta stau lucruri foarte diferite.”
 
Europa Liberă: Deci este şi vectorul estic?
 
 ​​Doru Petruţi: „Este şi vectorul estic, care pune problema în modul în care, până la urmă, şi vectorul estic poate să o pună: „Vreţi în Uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan? Noi vă dăm gaz şi aceasta începe mâine”. Uniunea Europeană pune pe celălalt taler altceva. În primul rând, e vorba de un câmp valoric. E vorba despre un mediu care se creează, e vorba despre o perspectivă a cărei viitor nu se poate decide azi-mâine şi săptămâna viitoare. Sunt lucruri care necesită schimbare de valori, de mentalitate. Trebuie investit în educaţie, în infrastructură. Şi toate acestea, la un moment dat, vor da acel nivel de bunăstare de care toţi moldovenii vorbesc, în momentul când merg în Europa.”
 
Europa Liberă: Dar vă întrebam: adio, vis european?
 
Doru Petruţi: „Eu cred că Republica Moldova acuma e, de fapt, în situaţia Turciei.”
 
Europa Liberă: Păi ea negociază de peste 4 decenii cu UE.
 
Doru Petruţi: „Cam şi în Turcia intenţia de aderarea s-a stabilizat undeva pe la vreo treizeci şi ceva, spre patruzeci la sută şi stă acolo, de foarte muţi ani, după ce şi ei au avut speranţe foarte mari, undeva la şaptezeci la sută. Spre deosebire de Turcia, Republica Moldova e mai aproape de Europa şi aş vedea şansa aceasta în lucrurile care depind de prestaţia actualei clase politice, din momentul în care lucrurile în 2009 s-au schimbat. Lucrurile, mai întâi, depind de noi şi de rezolvarea problemelor de aici, din Republica Moldova.”
 
Europa Liberă: Dar azi cum ar trebui cetăţeanul să mai înţeleagă apropierea Moldovei de UE?
 
Doru Petruţi: „În viitoarea campanie electorală, tuturor partidelor le va fi extrem de greu, pentru că au epuizat foarte multe teme de campanie, inclusiv tema europeană. Cetăţeanul va vrea rezolvarea lucrurilor foarte stringente. E vorba de modul în care trăieşte şi ce mai poate cumpăra un moldovean. Aceasta a fost o altă promisiune legată de sărăcie. Iată că lucrurile nu au mers în direcţia aşteptată.”
 
Europa Liberă: Cu lozinci populiste nu mai poţi merge în campanie electorală.
 
​​Doru Petruţi: „Va fi foarte dificil, în condiţiile în care opoziţia şi-a ţinut tot timpul prestaţia la cutie, a avut o prezenţă politică cinică, dar explicabilă ca strategie politică. Vedem şi acuma la ce se limitează intervenţiile opoziţiei şi mă refer direct la Partidul Comuniştilor. Vin, îşi fac simţită prezenţa şi spun ceva: „Domnilor, aici la dumneavoastră miroase foarte urât. Noi ne retragem iar”. Cam la aceasta s-a limitat întreg mandatul PCRM-ului, ca opoziţie, dincolo de boicotări.”
 
Europa Liberă: Mai nou, cheamă lumea la revoluţie, o revoluţie de catifea, aşa îi zicea domnul Voronin.
 
Doru Petruţi: „O revoluţie de catifea. E cam frig, pentru a purta numai catifea.”
 
Europa Liberă: Se încălzeşte afară.
 
Doru Petruţi: „Cu schimbarea vremii, poate va spori şi cheful unor ieşiri în spaţiul public, deşi lucrurile în Moldova sunt diferite. Nu cred că cetăţenii Republicii Moldova au temperamentul bulgarilor, spre exemplu. Şi ei au suportat în aceşti 3-4 ani nişte valuri de scumpiri îngrozitoare. Vedem că la bulgari acuma se pune chiar problema eliminării de pe piaţă a firmei din Cehia care furnizează energie electrică. Aici suntem foarte departe de lucrurile acestea şi lucrurile se pot clădi în momentul în care instituţiile vor funcţiona. Nu cred că politizarea e problema, ci modul în care sunt ele politizate. Până la urmă, ar trebui să ne uităm la influenţa aceasta politică şi în mod constructiv. Oamenii aceştia şi-au dorit puterea tocmai pentru a veni şi a produce schimbarea. Schimbarea aceasta trebuie să aibă un suport politic. Deci nu aş cataloga – aşa cum o fac mulţi cetăţeni – politicul per total ca fiind o boală socială. Acest politic ne poate aduce o schimbare benefică.”
 
Europa Liberă: Domnule Petruţi, preşedintele Timofti insistă pe ideea că îi va reuşi, în cele din urmă, să desemneze un candidat pro-european pentru funcţia de premier şi va fi o nouă majoritate parlamentară pro-europeană. Acest rol de mediere al şefului statului îl vedeţi cu şansă?
 
Doru Petruţi: „E o şansă pe care dumnealui o are şi să joace un rol determinant în depăşirea acestei crize politice.”

Tag-uri:

Marco   Mai 03, 2013

Pt. simplu fapt ca de cateva secole zona vestului este o zona geografica avansata de unde direct sau indirect ne vine modernitatea. Este pt. prima data in istoria umanitatii cand o civilizatie practic ajunge in orice colta al planetei. Cultura occidentala o gsesti in USA, Brazilia, Japonia, China, Moscova, Indonezia, Bucuresti sau Madrid. Practic 95% din cea ce ne inconjoara a fost inventat in vest. Peste tot societatile sunt organizate dupa sistem oocidental, in aceste locuri functionarii au costum cravata, tara are un parlament, guvern, constitutie, generali, primarii, avocati, ziare, directori, (gradinite, licee, facultati ). etc.

TOP ARTICOLE

Ianuarie 23, 2012

Prostituţie şi/sau prostie reprezentativă

 

Neavînd o Asociaţie a Sociologilor care să îşi vadă de treburile prevăzute în statut (dar care...

August 23, 2013

Imbecilul "Altcineva"


La cîteva săptămîni după moartea celor 8 tineri pe Şoseaua Munceşti, mă întreb dacă societatea ...